Eurodeputaţii s-au declarat miercuri, cu majoritate zdrobitoare, „profund îngrijoraţi” de modificările planificate ale codului penal din Slovacia şi dizolvarea Procuraturii Speciale (USP), anticorupție. Pe scurt, reformele populiste din Justiție i-ar proteja de urmărirea penală pe aliaţii actualului guvern şi ar pune în pericol fondurile UE dacă se consideră că subminează statul de drept, o problemă care a dus la dispute între Comisia Europeană şi Polonia şi Ungaria. Preşedinta Sloveniei Zuzana Caputova a ameninţat că se va opune prin veto legislaţiei, dar guvernul lui Fico va putea trece peste decizia ei.
Parlamentul European, într-o rezoluţie aprobată de 496 din cei 630 de europarlamentari care au votat, a declarat că modificările necesită mai mult control şi a cerut Comisiei Europene să ia măsuri „pentru a proteja statul de drept şi independenţa judiciară” din Slovacia. Premierul Fico are un profil politic similar cu cel al lui Viktor Orban-Ungaria sau Karl Nehammer-Austria, populiști antieuropeni asimilați ca pioni în solda Moscovei.
Comisia Europeană şi Statele Unite au ridicat deja obiecţii cu privire la ritmul rapid al reformei Justiției, după ce guvernul a declarat că va impune dezbaterea legislativă în parlamentul slovac printr-o procedură accelerată. Rezoluţia Parlamentului European precizează că modificarea codului penal şi dizolvarea Procuraturii Speciale (USP) – care a gestionat cazuri majore de corupţie timp de două decenii – „ameninţă integritatea proceselor judiciare, subminează lupta Uniunii Europene împotriva fraudei şi pune în pericol protecţia intereselor financiare ale UE”.
Planul guvernului Fico include, de asemenea, limitarea protecţiei pentru denunţători şi reducerea pedepselor pentru infracţiuni financiare.
USP a deschis o serie de cazuri împotriva liderilor de afaceri şi a ofiţerilor judiciari şi de poliţie, unii legaţi de partidul lui Fico, în urma unei victorii electorale din 2020 a partidelor care promiteau să elimine corupţia. Conform presei slovace, 40 de persoane au fost condamnate, în timp ce alte 130 sunt anchetate sau judecate.
Comisarul european pentru justiţie, Didier Reynders, a declarat la jumătatea lunii decembrie că executivul comunitar ar putea lua măsuri împotriva Slovaciei dacă aceasta adoptă modificări ale legislaţiei penale care încalcă legislaţia UE.
Forţat să demisioneze după protestele în masă din 2018 în urma asasinării jurnalistului anticorupţie Jan Kuciak, Fico a revenit la putere pentru a patra oară după alegerile din septembrie. Actualul premier a acuzat USP şi pe şeful acestei instituţii anticorupţie, Daniel Lipsic, fost ministru al justiţiei într-un guvern non-Fico, că sunt părtinitori politic împotriva partidului său, SMER-SSD.
Robert Fico, desemnat prim-ministru al Slovaciei / Bratislava acuză Moscova de ingerințe electorale